Sistemul de sănătate românesc este afectat constant de o serie de probleme financiare care par că duc încet, dar sigur, către colaps. Cu doar câteva săptămâni în urmă, sindicaliștii din sănătate se gândeau să pornească o grevă generală din cauza nemulțumirilor salariale, în vreme ce românul de rând are din ce în ce mai puțină încredere în sistemul public de sănătate și este dezamăgit de condițiile din majoritatea spitalelor publice. Un context social care cere mai mult ca oricând să investim în starea de sănătate a cetățenilor, pornind de la două paliere fundamentale: investiția în sport, în general, și în medicina sportivă, în particular. Este soluția sigură către viața mai sănătoasă pe care ne-o dorim cu toții, cu rezultate care se observă direct în economia adusă bugetului de stat în sănătate.
Importanța creării unui centru de excelență în cercetarea medicală sportivă:
Medicina sportivă, ca domeniu de intersecție între sănătate și performanță fizică a indivizilor, reprezintă un factor esențial în susținerea atleților și îmbunătățirea sănătății populației în general. Progresele realizate în acest domeniu nu numai că îmbunătățesc rezultatele sportivilor la competițiile de înalt nivel, dar contribuie și la reducerea costurilor sistemului de sănătate prin promovarea unui stil de viață activ și sănătos. În acest context, crearea unui centru de excelență în cercetarea medicală sportivă poate să servească drept catalizator pentru inovație și progres în întreaga societate. Înființarea unui astfel de centru ar oferi multiple avantaje.
În primul rând, poate facilita îmbunătățirea participării și a rezultatelor obținute de sportivi la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Campionate Europene. În acest caz, vorbim despre cercetare avansată în medicina sportivă care contribuie în mod direct la îmbunătățirea performanțelor atleților pe mai multe direcții: utilizarea tehnologiilor de ultimă oră pentru monitorizarea și analiza performanței sportive, dezvoltarea de programe de antrenament și regimuri nutriționale adaptate nevoilor individuale ale sportivilor, dar și implementarea celor mai recente tehnici și tratamente pentru prevenirea și recuperarea rapidă post-leziuni și post-antrenament. În acest caz, cercetarea și inovația în medicina sportivă contribuie direct la îmbunătățirea performanțelor sportivilor.
Implementarea noilor tehnologii (de exemplu, pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oxigenării sângelui și a altor parametri fiziologici esențiali), strategii nutriționale personalizate (bazându-se pe genetica, metabolismul și obiectivele de performanță), metode de recuperare și tehnici de psihologie sportivă, toate se traduc în rezultate tangibile pe terenul de sport, demonstrând importanța continuării investițiilor în cercetarea medicală sportivă.
În al doilea rând, acesta poate deveni un pol național pentru cercetători și practicieni relevanți din întreaga lume. Totodată, poate contribui la stimularea inovației și a dezvoltării de noi tehnologii, metode de tratament și programe de antrenament. În plus, poate să sprijine și să promoveze colaborarea între diferite domenii (biologie, tehnologie, psihologie) pentru a aborda provocările complexe ale medicinei sportive.
În final, poate cel mai important rezultat al unui asemenea proiect, este că poate contribui la reducerea costurilor pentru sănătate și la scăderea presiunii asupra sistemului de sănătate pe termen lung.
Investiția în medicina sportivă și rezultatele cercetărilor realizate pot avea un impact pozitiv asupra sănătății publice, contribuind la încurajarea populației să adopte un stil de viață mai activ, reducând prevalența bolilor legate de sedentarism. De asemenea, alături de extinderea accesului la infrastructură sportivă de calitate, aceasta poate conduce la reducerea cazurilor de boli cronice precum diabetul și bolile cardiovasculare prin activitate fizică regulată, dar și îmbunătățirea conștientizării importanței sănătății și activității fizice în rândul populației generale.
Comportamentul sedentar în România – o problemă reală:
În general, există o relație negativă între comportamentul sedentar și productivitate tradus în pierderea a aproximativ două zile lucrătoare pe an per angajat. În cazul României, aceasta a înseamnat între 3 si 6,9 miliarde lei pe an în perioada 2015-2022, respectiv o medie de 4,7 miliarde lei pe an.
O soluție la această problemă ar putea fi o infrastructură sportivă bine gândită pentru a atrage cât mai multe persoane către un stil de viață activ. Studiile la nivel internațional, atât din Uniunea Europeană cât și din alte state non-europene, evidențiază importanța socială și efectele pozitive ale existenței infrastructurii sportive, precum și ale practicării sportului în mod regulat. Acestea generează beneficii economice, de sănătate și sociale semnificative, inclusiv creșterea activității economice, îmbunătățirea sănătății personale și o presiune diminuată asupra sistemului de sănătate, reducerea riscului de boli cronice și a simptomelor de anxietate și depresie.
Infrastructura sportivă comunitară generează un beneficiu economic important, incluzând activitatea economică asociată cu construcția, întreținerea și operarea infrastructurii sportive și crearea de locuri de muncă, dar și ca urmare a îmbunătățirii productivității a persoanelor active fizic datorită acestei infrastructuri.
Impactul asupra cheltuielilor cu sănătatea:
Îmbunătățirea stării de sănătate a populației conduce automat la beneficii pentru sistemul de sănătate. O populație mai sănătoasă va pune o presiune mai mică bugetului sistemului de sănătate în viitor. Activitatea fizică regulată, susținută de infrastructura sportivă comunitară, este asociată cu o reducere a riscului de boli cronice și o îmbunătățire a sănătății mintale, ceea ce poate contribui la o speranță de viață mai lungă și la mai mulți ani sănătoși de viață .
Literatura de specialitate analizează și compară diferențele dintre persoanele active și cele inactive și impactul asupra costurilor cu sănătatea. La o creștere cu 1% a adoptării liniilor generale ale OMS, 0,4% din totalul costurilor cu populația ar putea fi economisite. Alt studiu arată că dacă 5% din populația inactivă în prezent ar deveni suficient de activă, 3,7% din cheltuielile de sănătate care sunt corelate cu inactivitatea fizică ar putea fi evitate, iar o analiză bazată pe activitatea fizică a adulților în vârstă și costurile asistenței medicale, pentru perioada 2003–2014, arată că dacă 10% din populație ar deveni suficient de activă, după 2 ani s-ar economisi 0,4% din cheltuielile totale cu sănătatea, iar după 3 ani acestea ar fi de până în 1%. Alte studii demonstrează că între 0.4% și 4.6% din totalul cheltuielilor de sănătate pot fi atribuite inactivității fizice.
Beneficiile sportului la nivel individual:
Până în acest moment s-a discutat despre impactul pe care o strategie bugetară cu focus pe sport și medicină sportivă o poate avea pentru a da un suflu nou României, dar este important de menționat că această investiție se poate face și la nivel personal, făcând schimbări mici în viața noastră de zi cu zi. La nivel individual, cei care practică regulat un sport au un statut ocupațional mai bun și câștigă salarii mai mari. În general, participarea la activități sportive generează îmbunătățiri ale capitalului uman pe parcursul educației participanților și are un aport pozitiv în carierele acestora.
În studiile realizate în Marea Britanie s-a constatat că venitul anual pe gospodărie era mai mare pentru absolvenții care au participat la activități sportive și chiar mai mare pentru cei care au întreprins și voluntariat în sport. De asemenea, interviurile cu angajatorii au arătat că firmele iau în considerare abilitățile și punctele forte pe care participarea la activități sportive le oferă indivizilor, dar și că în evaluarea potențialilor candidați firmele sun interesate de potențiali angajați cu o viața sportivă activă. Literatura de specialitate identifică o conexiune între activitatea fizică și îmbunătățirile care au loc atât în realizările educaționale (nivelul de studii), cât și în venituri, observându-se o creștere între 5% și 10% în nivelul standard de educație sau nivelurile salariale. În cazul României, această creștere ar fi însemnat, în medie, în perioada 2015-2022, aproximativ 1140 lei per persoană salariată.
Fie că măsurile sunt luate la nivel personal sau național, este întotdeauna o variantă bună să aruncăm un ochi către sport și beneficiile sale. O Românie în care mai multe persoane fac sport, în care există o infrastructură sportivă consistentă și bine gândită și centre de excelență care să traseze direcții ce pot fi preluate, promovate și implemenate de Ministerul Sportului și de alte structuri din subordinea sa, poate să fie doar o Românie sănătoasă și fericită. Pentru că paza bună trece primejdia rea!
